Iată că au trecut şi primele 24 de ore ale CM din Africa de Sud. Ce-am văzut până acum? O deschidere destul de drăguţă. Trebuie apreciat efortul organizatorilor de a încerca să se ridice la nivelul ultimelor două mari deschideri ale unui eveniment de o astfel de amploare. Olimpiada de la Beijing şi Campionatul European din Austria şi Elveţia. So close but yet so far... mi-a părut rău că n-a putut fi prezent şi Mandela la festivitate. Imaginea acestuia a tronat însă deasupra imensului stadion din Johannesburg. Vuvuzelele parcă nu mai par aşa iritante ca şi la Cupa Confederaţiei, dar parcă văd că pe măsură ce trece timpul o să îmi vină să dau pe mute. Oricum îs alte motive şi pentru a face acest lucru. Revin asupra lor imediat.
Primul meci al zilei între selecţionata ţării gazdă şi Mexic a adus o luptă frumoasă pentru victorie. În prima repriză cei 95 de mii de spectatori au asistat la atacaurile furibunde ale hispanicilor, care au dominat copios. Dar, aşa cum se întâmplă deseori în fotbal, ocaziile se răzbună şi gazdele deschid scorul. Primul gol al mondialului african a fost marcat de Lawrence TSHABALALA. Uşor de ţinut minte pe viitor. Mexicanii şi-au spălat păcatele prin Rafa Marquez, jucătorul Barcelonei înscriind golul egalizator cu vreo 2o de minute înainte de final. I-am remarcat pe Giovanni Dos Santos, un tânăr absolut formidabil, pe care probabil Barcelona îl regretă acum; Tshabalala care a înscris un gol frumos şi coechipierul său din poartă, Khune, care dacă o ţine tot aşa poate ajunge în Europa. De asemenea, de remarcat că ţara gazdă n-a fost în niciun moment avantajată de arbitrii. Este, într-adevăr, timp şi pentru asta.
Meciul doi al grupei s-a desfăşurat la Cape Town. Oponente: selecţionata "celestă" a Uruguayului şi selecţionata cocoşului galic, Franţa. Joc foarte slab în ciuda numelor de pe teren. Franţa joacă la fel ca la CE din 2008. Adică absolut mizerabil. Domenech n-are nici o treabă cu antrenoratul, nu e de mirare că e contestat de toată lumea. Les bleus se vor califica chinuit dar nu trec de optimi. De partea cealaltă, degajament şi determinare, dar cam atât. Aşteptam mai mult de la unul din cele mai de temut tandemuri de la mondial, Forlan-Suarez. Rămâne de văzut în celelalte meciuri. Şi aici un arbitraj bun, cu semnalizări prompte la ofsaid. Un mic henţ în careu la un şut al francezilor pe final. Dar dacă nici la Henry n-a fost henţ în barajul cu Irlanda, nici aici n-a fost.
Şi acum motivul pentru care a-şi comuta pe mute. Deşi de la distanţă stadionul se aude ca şi cum ar fi un roi de albine, acest lucru nu mă deranjează. Ba din contră, mă bucură să-l aud în camere, la terase sau în baruri. E până la urmă semnalul începerii unui eveniment global ce se întinde pe o lună. În schimb comentariul Tvr-ului este absolut jalnic. Nu ştiu cine a comentat meciul Franţei dar acesta a fost pe atât de lipsit de viaţă pe cât atacurile trupei lui Domenech. Inadmisibil ca un nou eveniment de anvergură (după Champions League) să fie comentat în aşa hal. Trebuie făcut ceva. Chiar şi Tolo a semnalat acest lucru şi sunt convins că pe parcurs mulţi îşi vor da seama de calitatea scăzută a comentariului.
Primul meci al zilei între selecţionata ţării gazdă şi Mexic a adus o luptă frumoasă pentru victorie. În prima repriză cei 95 de mii de spectatori au asistat la atacaurile furibunde ale hispanicilor, care au dominat copios. Dar, aşa cum se întâmplă deseori în fotbal, ocaziile se răzbună şi gazdele deschid scorul. Primul gol al mondialului african a fost marcat de Lawrence TSHABALALA. Uşor de ţinut minte pe viitor. Mexicanii şi-au spălat păcatele prin Rafa Marquez, jucătorul Barcelonei înscriind golul egalizator cu vreo 2o de minute înainte de final. I-am remarcat pe Giovanni Dos Santos, un tânăr absolut formidabil, pe care probabil Barcelona îl regretă acum; Tshabalala care a înscris un gol frumos şi coechipierul său din poartă, Khune, care dacă o ţine tot aşa poate ajunge în Europa. De asemenea, de remarcat că ţara gazdă n-a fost în niciun moment avantajată de arbitrii. Este, într-adevăr, timp şi pentru asta.
Meciul doi al grupei s-a desfăşurat la Cape Town. Oponente: selecţionata "celestă" a Uruguayului şi selecţionata cocoşului galic, Franţa. Joc foarte slab în ciuda numelor de pe teren. Franţa joacă la fel ca la CE din 2008. Adică absolut mizerabil. Domenech n-are nici o treabă cu antrenoratul, nu e de mirare că e contestat de toată lumea. Les bleus se vor califica chinuit dar nu trec de optimi. De partea cealaltă, degajament şi determinare, dar cam atât. Aşteptam mai mult de la unul din cele mai de temut tandemuri de la mondial, Forlan-Suarez. Rămâne de văzut în celelalte meciuri. Şi aici un arbitraj bun, cu semnalizări prompte la ofsaid. Un mic henţ în careu la un şut al francezilor pe final. Dar dacă nici la Henry n-a fost henţ în barajul cu Irlanda, nici aici n-a fost.
Şi acum motivul pentru care a-şi comuta pe mute. Deşi de la distanţă stadionul se aude ca şi cum ar fi un roi de albine, acest lucru nu mă deranjează. Ba din contră, mă bucură să-l aud în camere, la terase sau în baruri. E până la urmă semnalul începerii unui eveniment global ce se întinde pe o lună. În schimb comentariul Tvr-ului este absolut jalnic. Nu ştiu cine a comentat meciul Franţei dar acesta a fost pe atât de lipsit de viaţă pe cât atacurile trupei lui Domenech. Inadmisibil ca un nou eveniment de anvergură (după Champions League) să fie comentat în aşa hal. Trebuie făcut ceva. Chiar şi Tolo a semnalat acest lucru şi sunt convins că pe parcurs mulţi îşi vor da seama de calitatea scăzută a comentariului.
0 wild thought(s):
Trimiteți un comentariu