Începutul

Săptămâna trecută am intrat şi eu rândul oamenilor care se pot lăuda că au văzut Inception. Am avut răbdare până când am avut posibilitatea să îl văd la Mall, pentru că, mi-am zis eu, un film de genul ăsta trebuie văzut în condiţii excelente. Eee şi mi-a plăcut la nebunie filmul, dar nu stau să fac aci o recenzie pentru că şi aşa cred că ar fi extrem de complicat să fac una pertinentă, având în vedere cât e de complex filmul.

Eu vroiam să zîc de alt Început. Cel al civilizaţiei. Că şi aşa, ăştia puţini care cetesc aci aberaţiile-mi au spus într-un timp să mai bag şi ceva de bine nu numa răutăţi şi critici. Ei, iaca a sosit şi timpul. Pentru toate iegzistă un început, nu? Vroaim să spun că omenii fac paşi mărunţi către civilizaţie. Şi aici mă refer strict la ceea ce înseamnă vizionarea unui film la cinematograf. Sunt sigur că sunt săli unde mai scapă câte-un mârlan doi, care să spargă seminţe şi să glăsuiască la greu, însă, până acum de fiecare dată când am luat loc în confortabilele scaune ale multiplexului n-am dat de astfel de specimene. Acum, la alde Inception, oamenii din jur au dat dovadă că mai există bun simţ şi pe plaiurile mioritice. Nu tu un pâs, nu tu melodie enervantă de la Nokia, nu tu vociferări sau râsete isterice. Nu tu, fraierircă de ăla de ştie filmul pentru că l-a mai văzut şi îi dă coate celui de lângă: "ui ce tare îi faza asta. Fii antenă!". Nu. Linişte şi pace (Bine, tind să cred că oamenii au stat aşa liniştiţi şi din cauza filmului, a cărei desfăşurăre nu te prea lasă să clipeşti des). Oricum ar fi, am rămas plăcut impresionat. Cu atât mai mult cu cât, la final, cei prezenţi şi-au luat gunoaiele singuri şi le-au depozitat la coş! Parcă aşa mai merge. Pentru puţin timp, mirosul de nachos şi popcorn cu unt s-a împletit cu cel al civilizaţiei emanate de aerul cald din Vest.
Ăsta e de fapt, Începutul!