16 decembrie 2008

Oare cum arată statuile când coboară de pe soclu?


Aşa se încheie unul din capitolele cărţii scrise de Aristide Buhoiu despre viaţa marelui jucător Petschovschi. După prima partida jucată pe proaspătul stadion arădean, istoviţi, Petschovschi şi colegii săi se întorceau la vestiare. Era prima victorie pentru I.T.A, începutul unui drum lung la finele căruia I.T.A va ieşi prima dată campioană. Departe de aceste întâmplări, departe de mingea de cârpă cu care se antrenau marii jucători, departe de tricourile fără număr ale echipelor, fotbalul românesc de azi este în derivă.
Dacă într-adevăr marele Petschiovschi ar vedea ce se întâmplă la clubul pentru care a jucat cu măiestrie atâţia ani...
U.T.A se zbate în eşalonul secund plină de datorii, fără jucători şi fără susţinere din partea autorităţilor. Suporterii se chiunie să salveze "Campioana Provinciei" de dragul "marelui blond" sau de dragul acelei echipe ce elimina Feynoordul. Bătrâna Doamnă însă se îndreaptă cu paşi repezi spre nefiinţă.
Nici marele atlet Ion Moina n-ar fi mai fericit dacă ar vedea că stadionul ce îi purta numele până de curând este demolat bucată cu bucată pentru a face loc promisiunilor unui stadion de standarde europene. Cum se va realiza acest proiect când există posibilitatea ca "şepcile roşii" să înceapă returul cu un lot decimat din cauza datoriilor?
Marele "Micha" Klein ar fi de-a dreptul stupefiat. Locul unde el a încântat publicul atâta timp a rămas o ruină. Corvinul Hunedoara nu mai există. Marea echipă ce a dat fotbalului românesc nume mari precum Lucescu, Gabor sau Andone s-a desfiinţat cu ceva timp în urmă. Echipe cu nume din fotbalul românesc au aceiaşi soartă sau se zbat în anonimat: Fcm Reşiţa, Olimpia Satu Mare, Inter Sibiu, Jiul Petroşani, CFR Timişoara sunt doar câteva. Acestea au făcut loc Chiajnei, Urziceniului sau Otopeniului.
Şansele ca aceste mari echipe să reînvie din propria cenuşă sunt la fel de mari ca Voinescu, Petschovschi, Oblemenco, Dobrin, Dumitrache, Klein, Crişan, Domide să coboare de pe soclu pentru a ne încânta din nou...

2 wild thought(s):

Nicu Lungu spunea...

este ceva caracterisric romanilor... se lasa in paragina adevrate muzee istorice iar dupa ce se alege praful de tot abia atunci isi dau seama de adevarata valoare... este o realitate trista pe care noi simpli microbisti, nu o putem schimba in conditiile actuale

walktheline3203 spunea...

foarte fain ai scris ... simplu si la obiect... ma intristeaza cata dreptate ai ... insa ma bucura faptul ca ai inceput cu UT, pentru ca Aradul intr-adevar merita mai mult...orasul unde s-a jucat primul meci de fotbal din Romania si care la naiba nu purta numele de chinezu`sau pana mea cand a luat titlurile, se stie...6 :P! dar se poate...se poate face ceva...alftel nu luptam atata noi, suporterii ! respect ludu

Un produs Blogger.