I'm dreaming of a white Christmas

Poate fi puţin cam devreme să mă gândesc la Crăciun, dar zilele ăstea m-am plimbat prin Timişoara şi am observat că primăria, conştiincioasă cum o ştim, pregăteşte instalaţiile pentru sărbători. E ciudat să văd soarele zâmbind călduros deasupra catedralei şi oamenii în albastru cocoţaţi la fiecare felinar cu beculeţe în mână. Mă gândesc că din nou Crăciunul o să fie gri şi nu alb aşa cum am vrea. Ce ţi-e şi cu încălzirea asta globală. Nu m-am mai bucurat demult de o bătaie cu bulgări, de un om de zăpadă sau de o tură cu sania. Sigur avem muntele pentru toate astea. Dar parcă vreau să văd de la geamul apartamentului acoperişurile caselor albe, urme de săniuţe pe stradă. Mai mult parcă nici mirosul de cozonac, ţuiculiţa şi sărmăluţele nu mai au acelaşi farmec. Cel puţin pentru mine. Vreau un Crăciun ca în copilărie. Zăpada scârţâia sub ghetuţe şi fulgii se aşezau cuminţi pe haine. E trist, că poate în câţiva ani, de sărbători o să renunţ la ghete şi o să trec la converşi. O să renunţ la căciuliţa cu coarne de ren şi la fular şi o să port ochelari de soare şi o şapcă roşie " I heart X-Mas" special edition. Şi cu toate astea cum o să mai apară Moşul fără sania lui mare şi roşie. Doar n-o să înghesuie cadourile pentru cei mici într-un jeep mare şi roşu. Deşi suntem obişnuiţi cu bărboşi burtoşi la volanul unui monstru de ăsta, parcă nu vreau o imagine aşa cu Moşu' în prim plan. Plus nu ar fi deloc ecologic, doar de la încălzirea globală ni se trage totul...dar poate cine ştie iarna asta o să fie iarnă de-a dreptul şi n-o să fie ca vara aşa cum prea bine zicea un "mariner" cândva. Până atunci o să îmi "decorez" playlist-ul cu colinde americane şi de la noi...

"I'm dreaming of a white Christmas
Just like the ones I used to know

Where the treetops glisten,
and children listen
To hear sleigh bells in the snow"