Promovarea corectă

Cum se face promovarea corectă a unui oraş sau a unui întreg judeţ? Greu de spus şi mai greu de pus în aplicare. Părerea mea e că cei din administraţie ar trebui să îşi canalizeze toată atenţia asupra internetului. Momentan, nu există o modalitate mai bună de a ajunge la oameni din diferite colţuri ale ţării decât prin intermediul www-ului. Dar cum faci asta într-un mod cât mai corect?

Simplu. Renunţi la pliantele de rahat şi la cataloagele sclipiricoase (glossy) cu cele mai spectaculoase imagini ale urbei ori ale judeţuluiu şi angajezi o echipă de tineri care vrea să promoveze aşa cum se cuvine un obiectiv turistic în 2012. Dedici o pagină cât se poate de simplă, dar clară şi bine definită locului pe care vrei să îl arăţi tuturor. Te asiguri că ai un buget cât de cât satisfăcător (astfel de lucruri se obţin şi prin proiecte europene) şi îi dai bice. Nu poate ieşi decât un soi de ghid turistic online în care să regăseşti informaţii updatate despre ceea ce poate găsi Ghiţă din Bârlad în Deva, ori în Hunedoara. Aşezi în mijloc obiectivul pe care îl consideri reprezentativ (să zicem Cetatea Devei, ori Castelul Corvinilor ori Parcul Naţional Retezat), te laşi pe mâna unor aparate de fotografiat performante mânuite de oameni care chiar se pricep (slavă domnului avem destui în judeţ), a unor camere de filmat HD şi a unor operatori iscusiţi, a unor editori de imagine excelenţi şi a unor oameni care ştiu fiecare colţişor important al judeţului şi nu poate ieşi decât o treabă ca asta:

ALBA COUNTY from Catalin Cadan on Vimeo.

Alba Iulia a făcut o treabă atât de minunată în a-şi promova locurile încât până şi în centrul Devei, pe unul din panourile luminoase rulează un filmuleţ de prezentare al cetăţii. Bravo!

Scurt pe doi despre muzica lui 2012

Am un sentiment că anul acesta, muzica ce va invada undele radio, dar şi LCD-urile, LED-urile şi plasmele din case ori din baruri va fi, indubitabil, mai proastă calitativ ca cea de anul trecut. Televizorul din redacţie e programat cam jumătate din timp (atunci când nu e pe realitatea ori antena 3) pe două posturi muzicale: U Tv şi Kiss Tv (Music Channel şi MTV România nu pot fi numite canale de muzică), iar ce răsună de acolo nu e tocmai prea fericit. Prea multe melodii care seamănă între ele, prea multe behăieli şi beat-uri de club, prea multe versuri de-a dreptul cretine. Şi se pare că trend-ul se va păstra şi anul acesta. Exemple de melodii de-a dreptul stupide sunt atât de multe încât cred că aş putea face un top (şi când voi avea timp şi chef cred că voi pune ideea în practică), dar vă voi împărtăşi doar două din ceea ce consider eu a fi cele mai proaste cântece de la ora actuală.

1. Voltaj - Dă vina pe 

Mi se pare mie, sau de la o vreme încoace Goia şi colegii săi scot piese din ce în ce mai retardate? Au trecut de faza melodiilor inspiraţionale care au prins bine la un moment dat şi au ajuns la acest gen de piese de bună dispoziţie (?), petrecere (?), beţie (?). Nu mă înţelegeţi greşit, îmi place Voltaj, dar cel de acum câţiva ani buni în urmă. Oricum, niciodată, dar niciodată nu vor mai repeta succesul de care s-au bucurat după "20". În nici un caz dacă vor continua cu "Dă vina pe…Jack şi Gin, că încă nu ţi-ai rupt capu’. Dă vina pe…Bassist-ul meu, că bagă acuma slap-ul".

2. Will.I.Am - T.H.E (The hardest ever)

Ca producător, din câte ştim cu toţii, will.i.am s-a bucurat şi se bucură de extrem de mult succes. Mi-a plăcut trecerea celor de la Black Eyed Peas de la ceea ce cântau acu' ceva ani, la piesele cu influenţe clubbish. Să nu uităm Boom Boom Pow, The Time sau Don't stop the party (am avut-o o perioadă ca ring tone) au fost foarte bune, daaaaaar, ceea ce face acum liderul BEP nu sună deloc, deloc bine. Cel puţin în viziunea mea. Piesa asta mi se pare absolut fără rost. Nu e bună nici măcar de audiţie, nici ca videoclip (prea mult futurism strică deja), nici ca material de remixuri. Iar alăturarea lui J.Lo, dar mai ales cea a lui Mick Jagger e de neînţeles. Sună groaznic, patetic. Aceeaşi voce robotizată, aceeaşi beat-uri electronice remodulate, versuri de căcat.

P.S.: Ce sper de la 2012? Să scăpăm dracului de combinaţia Rapper de succes, DJ de renume, piesă de club incredibil de comercială. Nu mai vreau Welcome to Saint Tropez, nu mai vreau Usher or Lil' Wayne cu David Guetta ori mai ştie eu cine. Fiecare cu treaba lui. Fiecare pe aria lui. Adică, ceva de Genul, ori de Genul

Să fiţi inspiraţi!

Acum că suntem liniştiţi după ce am aflat anul şi cauza morţii, numele nostru indian, precum şi ce cameră, baie, piscină, pereche de pantofi ni se potriveşte zodiei noastre, dar şi cât de beţici o să fim chiar în astă seară de Revelion, putem reflecta niţel asupra anului ce se încheie. Sper că şi pentru voi 2011 s-a dovedit a fi un an foarte bun, în care aţi mai gustat cât de cât din toate plăcerile pe care viaţa ni le pune înainte.

Şi dacă n-a fost un an prea bun, încercaţi să rămâneţi pozitivi. Garantez eu că 2012 va fi un an pe cinste. Zilele trecute am purtat o discuţie cu unul din cei mai buni prieteni mayaşi ai mei şi m-a asigurat că nu va veni sfârşitul propriu-zis, ci doar cel al relelor, ghinioanelor şi neînţelegerilor. Aşa că nu vă impacientaţi. La urma urmei aveţi o zi în plus pentru a face tot ce vă taie capul. Sunt convins că unii dintre voi aveţi un wishlist, o listă întreagă de rezoluţii specifice anului nou, pe care îmi doresc să le aveţi bifate la anu' pe vremea aceasta. Eu n-am decât două mari şi arzătoare: permisul de conducere care să aducă finalul unei cariere bogate de pieton şi dizertaţia, care va desprinde bolovanul numit master, de picioru-mi aprig. În rest, doar sănătate. Mie şi celor din jurul meu. N-am de gând să mai completez lista cu dorinţe cu nimic altceva şi asta pentru că dacă voi fi sănătos şi, inevitabil, la pungă niţel mai gros, voi ajunge să fac tot ce îmi spune inimaaaaaa (nu Brenciu?).

Poate mi-ar place să fiu mai inspirat. Şi asta v-o doresc şi vouă. Să fiţi mai inspiraţi. Inspiraţi în a vă alege gagica ori gagicul, oamenii ce vă înconjoară, cartea cea mai bună, filmul potrivit pentru seara ploioasă de vară, vacanţa ideală, tema pentru licenţă, locul de muncă, piesa cea mai potrivită, mutarea cea mai inteligentă, cuvintele cele mai calde, zâmbetul cel mai frumos, vinul cel mai îmbietor, şutul perfect, imaginea cea mai grăitoare...

Bear Grylls e mic copil!

Cu toţii îl ştiţi pe Bear al nostru. Când nu e în pauza filmărilor, ar mânca aproape orice. De la larve-gigant, la rahat de urs, la carne de cămilă moartă. Omul nu prea are nici o limită şi, trebuie să recunoaştem, mulţi îi ştim emisiunea de pe Discovery, în principiu, din cauza "poftei" sale nestăvilite şi nicidecum tehnicilor de supravieţuire în condiţii extreme.

Omul e atât de hardcore încât, cel puţin o dată,  cu toţii ne-am gândit cu câtă uşurinţă ar câştiga cei 50.000 de dolari "serviţi" celor care participă la cunoscuta emisiune a lui Joe Rogan, "Fear Factor" (care, by the way, a reînceput). Însă după ce am văzut ce poate face următorul tip, nu mai sunt aşa sigur. 

Ceea ce a început cu un pariu "nevinovat" între prieteni a continuat cu un adevărat succes viral, unde altundeva, dacă nu pe Youtube. Louis Cole a devenit faimos după ce l-a depăsit pe Bear. Britanicul cu dread-uri mănâncă aproape orice şi se filmează în HD. Mai mult, se bucură de extrem extrem de multe vizualizări, chiar dacă, multe dintre clipuri sunt de-a dreptul greţoase. Şi înainte de a vedea (dacă vă ţine stomacul) cam ce papă omul care deja se confruntă cu multe probleme din partea PETA, aruncăm o scurtă privire asupra meniului de până acum: 660 de viermi vii, 21 de lăcuste, 3 gândaci de Madagascar, un întreg bol de wassabi crud, un scorpion gigant, o tarantulă, o broască moartă în stare de putrefacţie şi lista poate continua. Şi va continua. Pentru că recent, Louis are şi o pagină specială pe facebook (Food for Louis), acolo unde, aţi ghicit, oameni din toate colţurile lumii îl "provoacă" la alte gustări delicioase.

Aşadar, dacă n-aţi mâncat nimic până la ora asta, vă invit să urmăriţi, clip-ul care mie mi se pare, de departe, cel mai greţos. Atât de greţos încât nu l-am putut urmări până la final. Şi nu glumesc! Cei cu stomac sensibil, rezumaţi-vă la a citi postarea şi atât.